Trei ierni

O clinica universitara e de multe ori echivalentul unei cazarme cu reguli stricte . Medici cu priviri severe, imbracati in doua rinduri de halate, asistente executind impersonal si automat tratamentele prescrise … chiar si brancardierii plini de muschi si de dispret asteptind flegmatici ordinul de mobilizare sau, dupa caz, de imobilizare a pacientului.

De aceea plecarea sau, dupa caz evadarea dintr-un asemenea loc pare de multe ori mai degraba o eliberare. Iar lumea de afara iti straluceste la inceput in culori ciudat de diferite.

Dar dupa cinci ani de « truda » intr-o astfel de clinica , repartizat apoi intr-un spital mic dintr-un oraş maricel, facînd deci cunostinţă cu spitalul .. cu mediciii … cu personalul … ti se pare o « amicală » bătaie de joc sa iti fie prezentata ca « brancardier » o bătrinică de vreo 55 de ani cu năframă maro pe cap, fustă de molton si şlapi de plastic in picioare.

Asa am cunoscut-o pe tanti Aurica.  Sentimentul initial de neverosimilitate si indignare a facut loc treptat unei nostalgii a timpurilor.Nu mi-a fost greu sa ma apropii de ea. Una din putinele « băştinaşe » lucrătoare in spital, m-a privit cu mai multă simpatie pe mine, cel venit doar «  de dincolo de munti » decit pe « oltenii ăştia increzuti si guralivi care tot vin si nu mai pleaca » cum zicea ea cu referinta la originea majoritatii personalului spitalului.

Desi nu batrină, avea totuşi o faţă de bunicuta cu acea naframa de care nu se despartea niciodata … cu ochii totdeauna veseli si zimbetul usor strimb din cauza unei cicatrici cu care a ramas dupa o bataie luata de la barbatul ei.

O bataie luata, normal as putea zice, la betie. Ca orice om din partea locului avea ca prieten constant paharul si nu o data aveam impresia ca mai degraba pacientul o duce pe ea si nu invers. Dar toata lumea o privea cu simpatie fiind cea mai veche angajata a spitalului ;si pina la urma nu era nici o tragedie faptul ca , beata fiind, ducea pacientul la sala de operatie atita timp cit acolo « seful de ceremonii » , chirurgul adica , de multe ori nu era cu mult mai treaz …

I-am cunoscut la inceput din vorbe pe « copilasii » ei : Cami, « fatuca mea cea scumpa » divortata, de vreo 27 de ani cu doi copii (tot baiat si fata, acestia erau « ingerasii mei » ) si Marcel « baietasul meu cel mic » muncitor necalificat si holtei , cam cu doi ani mai tinar.

Cu fata aveam sa fac cunostinta mai intii.Blonda, slaba, nu frumoasa dar in mod cert nu genul de femeie pe care sa o lasi singura in castel fara centura de castitate.. Toata lumea o stia de astmatica si venea din cind in cind in urgenta pentru clasica injectie cu miofilin si hemisuccinat. Si eventual ca sa o mai consulte « doctorul meu » cum ii placea Auricai sa-mi spuna.

Dar intr-un ianuarie … acum vreo 3 ani … fata respira din ce in ce mai rau. Internata « local » avea sa fie trimisa mai departe , oprindu-se in cele din urma la un sanatoriu, cu un diagnostic crunt de TBC pulmonar in faza terminala. Cunoscuta fiind ca astmatica,nu s-a obosit nimeni sa ii faca o radiografie pulmonara pin aatunci. A mai trait cam o luna , dupa care a fost adusa , cujale si plinste , la capela orasului. Imi amintesc ca am mers la priveghi cam jumatate din cei din urgenta, semn ca multi incercau sa inteleaga sau poate chiar sa isi asume o parte din vina celor intimplate.

Tot acolo, la capela, linga sicriul bietei fete , aveam sa aud pentru prima oara « gura lumii ». Care, privind cu subinteles, soptea ca « si-a facut-o cu mina ei, curva naibii ca se culca cu toti tiganii din oras si o batea pe maica-sa daca avea curajul sa ii zica ceva. Am inchis ochi dar nu si urechile, gindindu-ma ca totusi nimic nu e perfect pe lumea asta …

Timpul a pornit iarasi din loc, de parca s-ar fi oprit cindva. Ii ramasese baiatul cel mic, truditor necalificat in industria locului. Baiat care nu putea iesi din tiparele colegilor lui. Bautor inversunat, fara alt scop in viata, avea sa cada si el la pat, ca un facut , exact in iarna urmatoare, bolnav de un neoplasm hepatic galopant pe fondul unei ciroze . Atunci, la reanimare , il vedeam pentru prima oara. Galben-icteric, neras, cu parul vilvoi , arata mai degraba a om al cavernelor decit a « baiatul mamei ». Care mama insa nu a lipsit nici macar una din cele vreo zece zile de agonie de la patul lui , insotindu-i ultimele suflari cu lacrimi si rugaminti catre un Dumnezeu care parea a-si fi intors mila in alta parte.

« Dincolo »  a fost insotit insa de mai putine lacrimi … dar si de nelipsita « gura a lumii » care nu a scapat ocazia sa-l judece pe « betivul ala ordinar care mai mult statea prin birturi si isi bea banii lui si ai lui maica-sa »

Iar timpul porni din nou , grabind parca epilogul …

Un epilog ce parea a fi totusi fericit. Intr-o lume in care jumatate din pensionarii de boala isi primisera privilegiul prin atentii date unde si cui trebuie, mi s-a parut o rasplata a Providentei faptul ca « of, doctorul meu, am reusit sa ma pensionez si io, m-au gasit cu ceva TBC, de la Cami cred, si nu mi-or luat nici un ban ». Dar vazind ca imediat dupa pensionarea ei in locul ramas vacant a fost angajat “ cine trebuia “ , mi-am dat seama ca pina si Providenta are, uneori , un interes bine definit .

Ii ramasesera deci cei doi ingerasi. Copii fetei .Si timpul parea sa se fi intors inapoi. Imi placea sa ii spun ca poate sa se simta mai tinara, sa ii creasca pe cei doi asa cum isi crescuse, acum mai bine de douazeci de ani, copiii.Sa ii faca si pe ei mari … si putin mai buni.

Ma intilneam deseori cu ei in plimbarile pe care le facam dintr-un capat in altul al orasului.Aurica, in mijloc, din nou bucuroasa ca pe vremuri, ii tinea de minute pe cei doi. De fiecare data mincau inghetata … ciocolata … cel mic primise o bicicleta « am luat-o cu un milion, dom’ doctor, din prima mea pensie …. Si mi-o promis ca o sa imi cumpere si el ceva frumos din primul lui salariu … dragul de el … ». Doar « gura lumii » nu scapa ocazia sa remarce ca « aia mica deja se pipaie cu pustanii prin parcuri, ca si ma-sa, iar baiatul da cu pumnii in buna-sa daca nu ii da bani si fuge cu ei sa-si cumpere tigari »

Pe nesimtite a venit toamna … ii vedeam mai rar si de la un timp deloc. Sau poate eu eram prea ocupat cu ale mele pentru a mai remarca semnele timpului.Pina intr-o zi cind, de garda fiind, imi aduce ambulanta in urgenta o femeie batrina, galbena, umflata, care vomitase singe. Semne clasice de ciroza. In timp ce o examinam aud ca prin vis o voce slaba « doctorul meu …. doctorul meu … ma cheama Cami … si Marcel al meu … ».Nu o mai recunoscusem, atit de mult o schimbase boala in citeva luni….Dusa si ea la reanimare , afost inconjurata de simpatia spontana a celor ce ii fusesera pina nu demult colegi.Am trecut si eu pe la ea ;parea sa mearga spre bine, isi recapatase parca roseata din obraji si ma gindeam deja la ciroticii care supravietuiesc 1-2 ani dupa debutul simptomelor bolii.

Dar timpul nu a mai avut rabdare.Lipsind vreo 2 saptamini din zona intr-una din evadarile mele la tara, la intoarcere nu am mai gasit pe nimeni in salon. Dramul de speranta al unei externari fericite a fost imprastiat implacabil de vestea ca de doua zile o inmormintasera

« Gura lumii » nu a mai spus acum nimic.Nu mai avea despre cine si despre ce.

Afara cadea prima ninsoare

A treia iarna …

Ultima

32 Răspunsuri

  1. Ce poveste, m-a luat cu friguri, uhh :((

  2. mi-a placut povestirea…….

  3. Stiu sigur ca mai ai pana la…pauza😉 Este doar o sarcina suprapurtata. Imi mentin propunerea pentru o „provocare”. Astept „Tizul” (si alte noutati desigur) cu toata rabdarea (si nerabdarea) din lume🙂 Stiu ca vor aparea in curand😉

  4. Acusa se fac 2 ani de cind nu am nascut nimic😦 Poate am intrat la … pauza

  5. Mda😉 Chiar dadeai semne clinice de suprapurtare, motiv pentru care ma gandeam la o „provocare”😉 Metoda „declansarii” te las sa o alegi :)) La nevoie, pot da o mana de ajutor.

  6. Pt Nicoleta
    E o sarcina suprapurtata😉

  7. „Tizul”?! Ca am imbatranit cu doi ani asteptandu-l😦

  8. Merci mult pt aprecieri , Lorena😀

  9. Sunt fara cuvinte….Esti un doctor aparte…felicitari pt ceea ce reprezinti,pt ceea ce faci pt oameni….si ar fi multe de spus,dar nu as vrea sa te plictisesc….si nu in ultimul rand,felicitari pt blog:d

  10. Fără cuvinte…felicitări pentru tine doctore !

  11. Merci pt. aprecieri🙂
    Despre hiv / sida se pot scrie pagini si bloguri intregi. ca si despre erori in diagnosticarea afectiunii, teste fals pozitive etc. Ideea e ca sida inseamna o scadere a imunitatii organismului. Un org. cu imunitate scazuta face usor boli. Inclusiv mononucleoza. Tupoti sa ai mononucleoza, dar aceasta sa fi fost favorizatra in aparitia ei de imunitatea sczuta in contextul infectiei cu hiv. De aceea , desi in locul tau nu as vrea sa citesc asta, inclin sa dau crezare multiplelor teste care ti-au iesit pozitive pt. hiv si nu simptomatologiei care poate fi data de o infectie „oportunista”. Totusi nu te costa nimic (decit bani, desigur) sa repeti determinarile.
    La fel e o poveste intreaga despre tratamentl hiv. Ai auzit desigur de copii depistati cu hiv in anii 90 dupa revolutie. Sint care traiesc si acum. Dupa 20 de ani. Ca in Dumas.Oricum nu poti sti ce mai descopera astia in urmatorii ani. Poate in 5-6 ani sa se gseasca tratamentul afectiunii. Tratamentul , ca si tratamentul oricarei boli, depinde, ca eficacitatea a sa de o groaza de factori individuali ( imunitate, psihic, mediu de viata . …)

  12. salut, felicitari pt blog,este o initiativa super, dar sunt convins ca asta ti s-a mai spus… am citit cu interes blogul tau,m-am si distrat, m-am si intristat, pe scurt este ceva care mi-a captat interesul.
    am sa incerc sa fiu concis.. am o problema destul de mare, si as avea nevoie de o parere.. recent am fost diagnosticat hiv pozitiv.. iti poti imagina ca nu imi este deloc usor sa aflu astfel de veste… as vrea sa stiu daca este posibil ca rezultatul sa fie unul fals pozitiv sau daca este posibil sa imi apara anticorpii specifici hiv in sange din alta cauza decat hiv-de ex virusul ebv-mononucleoza infectioasa, deoarece simptomele mele sunt aceleasi ca la mononucleoza infectioasa si anume dupa o raceala foarte puternica, cu febra timp de 10 zile, mi-au aparut niste ganglioni durerosi pe ceafa, si alti ganglioni umflati la baza gatului, unul axial si deasemenea inghinal. dupa o perioada de cateva luni ei nu mai sunt mariti dar in continuare persista…. as vrea sa stiu si parerea ta, este posibil ca testul elisa sa observe anticorpii din sange insa acesti anticorpi sa nu fie hiv ci sa fie specifici ebv? precizez ca mi s-a facut si testul wb care deasemenea a iesit pozitiv , insa mentionez ca simptomele mele au fost exact ca cele descrise la o mononucleoza infectioasa.
    presupunand ca ar fi hiv ce parere ai despre medicatia hiv?

  13. Nu iese „Tizul”?
    Vad ca nici alte noutati nu se intrevad😦

    Sper sa revii cat mai curand cu o noua „colectie”! De primavara-vara🙂

  14. Un narator impecabil!FELICITARI!

  15. Sa fiu sincera, daca este adevarat ce presupun unii, mai bine ramai asa, indragostit! Nu trebuie sa iti revii! Cred ca e mai frumos indragostit decat neindragostit😉 Desi, cred ca te-am cam pierde din spatiul virtual😉 Dar nu-i nimic! Asta sa fie problema!

  16. Sa stii ca m-a prins asa o astenie de primavara … unii zic ca sint indragostit😉 da fii pe pace imi revin eu

  17. Doctoreeeeeeeeeeeeeeeeeeeee, ce mai faci?!
    Ziceai ca ai ceva pe teava?! Pare-mi-se ca „Tizul”?!
    Sau ti-a pierit cheful de scris?! Pai tocmai acum? Cand trebuia sa renasti?! Sau te-ai pierdut pe la tara, in natura?!

  18. Mda !!

  19. …mda!?

  20. Cite un zimbet pt.fiecare inima albastra ?

  21. 🙂🙂🙂 Tocmai ma pregateam de un comentariu lacrimogen, cand ,hop, raspunsul de mai sus care m-a facut sa rad cu o bucurie pentru care sunt datoare sa va multumesc. Intelegeti?!

  22. Merci pt aprecieri🙂
    Maimult decit barbatii, femeile functioneaza ghidate de hromoni.Asta in special in perioada activa sexual de pin ala menopauza. Sindromul premenstrual e doar partea vizibila a icebergului. Orice variatie in echilibrul dintre acesti 4 hormoni care joaca in „hora” ciclica a trairilor feminine (FSH , LH , progesteron si estrogen) poate avea ca urmare modificari de dispozitie … ca sa folosesc un eufemism. Iar daca in hora intrevin factori exteriori (anticonceptionale … stress … cure de slabire … efort fizic exagerat … citeste aici numai cam ce efect poate avea sportul de performanta) de multe ori apar simptome care par a te da peste cap.Nu te astepta la analize modificate. Cel putin alea care se fac in urgenta se modifica daca esti in faza avansata a unei boli. Incearca sa vezi ce ai intervenit nou in viata ta in aceste 6 luni. Nu neaparat sa incerci sa cauti calea prin care acel „ceva” iti da peste cap „hora”. Dar macar sa nu te astepti neaparat sa fie vorba de vreo boala.

  23. Foarte trista povestea. Urmaresc de 3-4 luni blogul acesta si pot afirma ca mi-as dori ca toti medicii pe care i-am intalnit sa fi fost ca tine. Din pacate, nu este asa. Desi nu mi-as dori, iau destul de des contact cu medicii de la urgente. Problema nu este aceasta, problema este ca toate analizele mele sunt in regula dar eu ma simt groaznic (uneori, nu tot timpul) – ma simt lipsita de viata, am cefalee si spasme musculare, nod in gat, dureri gastrice,palpitatii, stari de voma etc. Simt ca toate starile acestea ce dureaza de 6 luni ma impiedica sa traiesc normal, sa mai fiu femeia (desi la 21 de ani ma consider inca un copil😀 ) activa si plina de viata. Sper ca toate acestea se vor rezolva. Nu stiu, insa, cand si cum. Imi ramane doar speranta sa gasesc un medic, care sa nu considere ca mi-a rezolvat problemele cu o fiola de calciu intravenos.

  24. 😉

  25. Pai daca faci raportul intre povestile „de inima albastra” care sint vreo 3 …( hai cu indulgenta mai multe ca primele din „jurnal de spital” imi par mai degraba frustrari refulate sau cum vrei tu). decidaca le raportezi pe astea la totalul de vreo 150 de posturi gasesti totusi o proportie rezonabil de masculina🙂
    Or sa mai vina … dar nu foarte curind desi „Tizul” e pe teava …

  26. A cata iarna?! Sau cate ierni vor fi ramas? Who knows?!

    Tristete, durere, duiosie si iarasi acelasi inconfundabil sentiment: dragostea materna. Bizar de bine redat de un… barbat. Ajung sa ma intreb daca nu cumva i-am subestimat pe barbati?! Am impresia ca nici eu, mama fiind, incercand de multe ori sa redau acest sentiment, nu am reusit sa o fac mai bine decat tine, draga doctore! Poate doar Radu Mihaileanu in „Va, vis et deviens”

    PS: Sau esti o doamna?!

    Meeeerci si…mai vreau🙂

  27. Pt. zicolorata
    Da, in astmul bronsic nu prea se gasesc modificari radiologice chiar siin criza. Riscul e, ca si in cazul fetei, sa pierzi debutul uei boli mai grave suprapuse pe un plamin si asa bolnav …

  28. Da … despre copii chiar nu am mai auzit nimic dupa aceea

  29. pt. scarlet
    Nu, nu sint cardiolog, sint urgentist si la nevoie te pot resuscita. Vestea proasta e ca urgentistii nu resusciteaza „gura la gura” ci cu socuri electrice😀

  30. Mi -i rupt inima,inca odata.Daca nu esti cardilog,nu stiu cum o vei repara.
    Emotionanta poveste si felicitari pentru modul in care ai expus o.

  31. Teribil de trist… nu ajunge ca sunt si eu data peste cap, parca unde ma invart numai povesti triste citesc…

    Depre radiografia fiicei… in ultimul an am ajuns de trei ori la urgenta cu astmul meu si la fel nu s-a pus problema de radiografie din clipa in care am raspuns cu DA la intrebarea „Va stiti astmatica?” As zice ca e normal in nebunia si iuresul de la urgenta… pacat numai ca uite ce se poate intampla.

    Am o rugaminte, daca se poate sa scrii un articol despre polipi – asta daca merita sa iti pierzi timpul sa scrii despre ceva atat de banal, nu am nicio idee despre cauza si metode alternative de vindecare pentru a nu ajunge inca la operatie (e vorba despre baietelul meu de doi ani)

    Si nu in ultimul rand, daca ai putea transmite mai departe http://zicolorata.blogspot.com/2010/02/pentru-florin.html

    Cu mult drag.

  32. Bietii copii nevinovati, au ramas ai nimanui…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: