Inevitabila Primavară

Cineva spunea ca doua lucruri nu se pot evita :moartea si impozitele.Desigur un pragmatic.In realitate mai exista cel putin unul inevitabil.Primavara.Cu toata iarna care inca mai bintuie pe afara,nimic nu o poate impiedica sa vina;cel mult poate sa intirzie…

Si odata cu primavara incepe un nou sezon de viata la tara…ceea ce imi place mie sa numesc „conacul de la tara” ,in realitate o casuta veche de vreo 70 de ani pe care ma incapatinez sa nu o renovez (desi ceva cirpeli am facut pe ici-colo).Doar adaug cite o camera…o debara….Prefer sa simt,macar acolo , ca timpul nu mai aluneca cu nerabdarea secolului vitezei.Am fost in weekend-ul asta  acolo;totul sta parca la pinda,gata sa izbucneasca intr-o explozie de verde cu miros de trandafir.Rasfoiesc prin videoteca si gasesc citeva poze de Acolo,facute prin 2007…

Miros-de-trandafiri

Miros de trandafiri

vecini

Vecini

Vedere-de-la-mansarda

Vedere de la mansarda

Tot de la mansarda

Tot de la mansarda

Poteca

Poteca

Peisaj

Peisaj

Trecatori ca apele

Trecatori ca apele

Coborind

Coborind

37 Răspunsuri

  1. Pai Nicoleta, la tara mea deja au trecut … E drept ca aici unde lucrez/stau inca e iarna crunta si ghioceii nici macar „spinzurati” nu sint😦

  2. Anul asta nu am vazut nici macar ghiocei spanzurati, ce sa mai vorbesc de ghiocei liberi si salbatici…

  3. Buna seara,
    E superb,e minunat peisajul!Mi-au dat lacrimile si va invidiez pentru ca aveti asa un loc in care sa va refugiati.Privind si ascultand aceasta melodie mi-au dat lacrimile.Pentru mine,cel putin,ati facut un lucru extraordinar cu acest blog,in care imbinati utilul cu placutul,avand in vedere faptul ca de patru zile ma chinui sa ma insanatosesc cu ajutorul injectiilor cu penicilina G potasica(doareee!!!) din sase in sase ore…Va multumesc pentru ca sunteti atat de apropiat si explicit fata oamenii care sufera si nu va comportati ca un bau-bau.Felicitari domnule drweather,sanatate si numai bine!!!

  4. Tokyo …
    Anul asta am scos si eu gladiolele din pamant, sunt tare curioasa daca „am mana” de gladiole sau…. ma las pagubasa…..🙂
    Succes ! (sper ca pe acolo nu ninge inca ….)

  5. Nem, ca nu mere…. pai am asa niste „ghivece” mai imperiale, adica asta in care am pus gladiolele e facut din cadita de plastic in care scoteam rufele din masina de spalat. Nu radeti, e visinie si se preteaza la asa ceva. Din cauza ca am ceva cu izbitul in tocurile usii (bietul meu cesuc de la mana stie el, saracu’) am crapat-o intr-un colt… Am reparat-o dar pentru ca nu mai pot cara haine umede si sunt o fire econoama🙂 am decis sa pun gladiolele in ea. Cand fac o poza v-o trimit (cu gladiolele). Intrucat avem curte, dar de beton, am decis de la mine putere si am adus o mica gradina care vara e o explozie de culoare. Din cand in cand ma „ocup” de ea, in rest ud toate ghivecele saptamanal si le zic buna ziua cu dragoste🙂

  6. Eh, Larissa, la tine acolo banuiesc ca primavara e asa .. mai imperiala😉
    Cit despre gladiole, eu unul le tin in ladite, fara nisip, important e ca temp. sa nu scada sub 0 grd dar nici sa nu fie peste 5 ca sa n u se deshidrateze sau sa incolteasca. Daca le tii in gvivece le poti pune in pivnita cu ghiveci cu tot. Oricum toamna sa le lasi in pamint cit de mult poti (dar nu mai tirziu de primul inghet) pentru ca ele dupa ce infloresc isi dezvolta bulbul.Si cu cit bulbul e mai mare poti obtin eanul urmator flori mai mari sau mai multe.

  7. Mai bine pui ghioceii cei veseli si liberi sau un soare stralucitor si cald care topeste zapada si incalzeste sufletele decat ghiocelul cel stingher si trist (desi mie imi place si acesta). Asta daca nu vrei sa risti vreo tristete iremediabila! Si-asa vad ca nu esti in vreo forma de zile mari…Hmmmmm

  8. Dragilor, sper ca si pe la noi a venit primavara cu adevarat. Mda, mai e nitel racorica, mai bate vantul, dar e soare si frumos.
    Nico draga, trebuie sa-ti spun ca numai ce m-am intors din drumul meu de o saptamana pe la turci, si am apucat sa-mi vad cameliile inflorite (cea rosie era o minune). Spun „era” pentru ca am intrat in casa, mi-am despachetat si sortat hainele pentru spalat, si cineva mi-a jmanglit-o in cel mai pur stil tiganesc. De obicei sambata nu umbla nici postasul, nici aia care lasa reclame pe la usi, asa ca sigur a fost unul dintre vecinii mei austrieci. Sa le fie de cap, ca soiul ala e copac de exterior, dar nu suporta sub 5 grade Celsius…

    In rest, va doresc tuturor un week-end fff placut. Mie mi-au inflorit floricelele de primavara si in curand toate narcisele, apoi lalelele. D-le doctor, mi-am luat si eu gladiole, si va rog sa-mi explicati cum sa le tin peste iarna (impreuna cu daliile, bien-sur). Adica in ce mediu (cutie de lemn umpluta cu nisip, pietris sau mai stiu eu ce… De data asta vreau sa am si gladiole (am pivnita, deci….).

  9. Din pacate lipssa de inspiratie din ultimul timp s-a rasfrint si asupra pozelor … am descarcat-o pur si simplu de pe net de la adresa asta😦

  10. Daaaaaa! Acum chiar putem spune ca a venit primavara!

    Am verificat sa vad daca ai mai pus poze cu ghiocei🙂
    Pe cea de mai sus o am zilnic pe desktop la birou de cateva saptamani bune! Mi-e tare draga🙂
    Imi place si ghiocelul acela stingher pe care l-ai pus de curand pe prima pagina! Este tot o poza facuta in primavara aceasta la tara sau este o poza oarecare?

  11. Las ca vine ea … e cu atit mai placuta cu cit se lasa mai asteptata

  12. Pai, doctore, si pana la urma unde este…”inevitabila primavara”? Primavara este ca sa fie primavara, nu?! Ca sa ti se faca dor de…arsita😦

    Larissa, draga mea, noi „iernim” pentru moment! Primavara asta mi-a inselat asteptarile, cred ca ma pandeste o depresie😦 M-am saturat de frig! Sper ca floricelele tale sunt bine!

  13. Pina la urma iarna e ca sa fie iarna nu? Si sa ti se faca dor de vara/soare

  14. Nico, draga, da, la Viena e tare frumos (ieri insa s-a innorat brusc pe la 3 si ceva si a plouat toata noaptea/seara … Am putea spune ca e inca frig, dar…. a fost asa un cer curat zilele astea – ziua bleu cu norisori albisori care s-au alergat toata ziua, iar seara un albastru incredibil, cum numai vara vezi… Si azi se mai plimba norisorii si e cam frigut, dar se va ridica ea temperatura pe la pranz catre 11 grade (au fost si 17 grade zilele trecute).
    Asa ca, primavarim, ceea ce va doresc si voua ! Pe aici pe la Viena nu e ca la Bucurelu, nu prea vezi soarele in timpul iernii…

  15. ‘Neata, oameni buni !

    Mmmmmmmmmmm….. i-am vazut, superbi, si eu am plantat anul trecut cateva manunchiuri, sper sa iasa si anul asta. Am tot soiul de plante in ghivecele mele, si asta a fost si ideea, daca nu am o gradina adevarata, macar sa arate ca gradina adevarata. Cand ma uit la ea pe fereastra de la bucatarie (asta in fiecare dimineata🙂 parca-mi creste inima de bucurie … Normal ca dau cu nasul din cand in cand sa vad ce mai fac floricelele, si vreau sa va spun ca banuiesc ca a venit primavara, pentru ca panselutele plantate anul trecut in octombrie-noiembrie (care au supravietuit gerului de -10 grade) au inflorit ! In rest, ma uit ca prostu’ cum ies capsoare de flori de primavara, dar cu ce ma laud anul asta, sunt doi copacei de camelia, unul rosu si unul roz-alb, plini de flori (stau afara si infloresc incetisor… ) La cat de mari sunt bobocii, ma mir ca rezista pe crengutele de copacel mititel …

  16. Imi plac la nebunieeeeeee! Asa „liberi si salbatici”, cum ii numesti tu!

  17. Fiindca presupun ca iti face placere ti-am pus la final niste ghiocei din aia „liberi si salbatici”

  18. Sa stii ca nici eu nu am rezistat (desi nu imi plac florile taiate😦 si mi-am cumparat multe, foarte multe buchetele de ghiocei si i-am imprastiat prin casa. Abia mi-am dezlipit nasul de ei! Si ochii! Asta dupa ce i-am eliberat din stransorile acelea chinuitoare! Nici cand eram copil nu suportam ghioceii spanzurati! Ma enerva la maximum treaba asta cu legatul ghioceilor!!!

    Una peste alta sa ai o primavara calda si frumoasa! Si sufletul inundat de bucurie!
    🙂

  19. Da .. chiar in perioada asta de „lipsa” de pe blog am fost 4 zile acolo. Au inflorit doar ghioceii.

  20. Hei, draga doctore, cum se simte primavara pe la tara? Soare, ghiocei, lalele? Poate postezi niste fotografii cu florile tale de la tara🙂 Pe post de martisoare🙂 Ce zici?!

    Pe la capitala a aparut soareleeeeeeeeee! Destul de firavut, insa parca imi miroase a primavara!

    Larissa draga, pe mealeagurile tale se simt adieri de primavara sau inca nu?

  21. Eeee. Viana , fosta capitala a Imperiului …. poate daca ne era si acuma capitala as fi mers mai des pe acolo🙂

  22. In vreme ce ma delectam cu verdele odihnitor al padurii de mai sus, primesc de la o prietena o stire urata:
    http://www.jurnalul.ro/stire-special/drujba-politica-distruge-padurea-532461.html
    Uite de ce nu suport eu partidele politice….

  23. Pai de vreo cativa anisori buni sunt la Viena. Am mai fost intre 1995-1998 si asa de mult mi-a placut, incat m-am dat de trei ori peste cap🙂 si m-am intors, sper ca pana la pensie, adica mai sunt ceva anisori buni pana atunci. Am realizat ca in Romania nu prea mai aveam ce face, pentru ca imi place sa aduc noul pe unde trec, sa imbunatatesc, si din pacate in Romania totul a incremenit si nimeni nu vrea sa schimbe ceva in bine. Sunt prea putini cei care se pot adapta la nou, poate…. Am mai batuit si un an in Tokyo, asa ca pot sa ma laud ca am ajuns totusi in extremul Orient. Visez de mica sa vad Taj Mahal-ul si Rajasthan si poate si Kashmirul. Inca nu e coapta ideea, se pare, mai trebuie sa lucrez la ea….🙂 Prin Beijing am trecut in drum spre Tokyo, si tare as fi vrut sa-l vizitez, dar nu s-a putut… In martie voi pleca nitel in Turcia si in august-septembrie mi-am luat niste excursii scurte de 3-4 zile sa vad Berlinul si Pottsdam. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sper sa vad si Grecia. Fiica mea (acum mare, vorba Dr. Weather) a vazut si Parisul, si Bruxelles-ul si zona Konstanz (la granita intre Germania si Elvetia, unde a avut o bursa) si a fost de doua ori in Grecia. Dar nu ma las, si vreau sa o iau pe mama la manastirile din Moldova. As merge eu si la Chisinau-Balti (unde s-a nascut mama) dar inca nu sunt propice conditiile.
    Si asa e, miroase pamantul reavan, miroase iarba – eu „mancam” iarba cand eram mica si vedeam cum da coltul primavara, ca sa simt mai bine cum totul reinvie… Pot sa ma bucur ca simt si eu cum s-a pus ordine in viata mea, si acum am o liniste cum n-am mai avut demult…
    Dar ce voiam sa spun… ma bucur ca am dat de voi, ma bucur ca existati, si nu stiu cum supravietuiti in conditiile „apucate” de acum din Romania… Succes ! si ne mai auzim🙂

  24. Macar acuma pina ai cu cine … ca atunci cind ve creste mare si se va imbolnavi si ea de febra civilizatiei …

  25. Draga Larissa, calatoareo, in prezent pe ce meleaguri bantui si de ce frumuseti te bucuri?

  26. Da, ai atata dreptate! Ne zbuciumam toata viata, nu ne gasim linistea decat rareori, ne pierdem in detalii, alegem caile cele mai complicate ca sa ne implinim si nu ne dam seama ca lucrurile sunt de fapt mult mai simple decat credem noi. Si mult mai aproape decat ne imaginam noi ca sunt.

    Chiar m-ai pus pe ganduri. De multa vreme nu mai realizam ce se petrece cu mine, traiam in ritmul meu nebun. De luni incoace stii ce fac?! La 17.00 inchei toate socotelile cu profesia, las masina departe de casa si merg pe jos, mi-am cumparat patine si merg la patinaj, ascult muzica si o las sa imi inunde sufletul, ba chiar am si deschis o carte (dupa mai multi ani in care nu am facut-o!), gatesc si ma desfat cu mirosul mancarurilor preparate… ma admir mai mult in oglinda dimineata…ma bucur de parfumul pe care desi mi-l dorisem nu avusesem vreme sa il simt…Imi inchid telefoanele si petrec mai mult timp cu fetita mea… Pictam soarele, pictam copaci, ursuleti si fluturasi, decupam inimioare si ingerasi cu care impodobim casa… Am reusit sa redescopar zambetul ei balai… Si i-am promis ca la vara nu o voi mai lasa singura la tara la bunici, ci voi merge cu ea ca sa ne tavalim amandoua prin iarba, ca sa mirosim pamantul (de la ea am invatat jocul asta cu mirositul pamantului), ca sa vedem cum dau roade pomii din gradina, ca sa vedem cum cresc bobocii de rata. Sper ca promisiunea facuta ei sa ma determine sa nu ma abat de la ceea ce am inceput.Trebuia sa dau peste inevitabila ta primavara ca sa ma trezesc un pic la realitate…Sau sa ma rup de realitate si sa visez…

  27. Da .. . e poate frumos sa umblli hai-huiin cautarea locului ideal. Aici depinde mult de personalitatea fiecaruia. Eu unul prefer vorba sadoveniana „ca azi sa fie ziua de miine si ca miine cele ce-or urma” Din pacate stilul meu actual e cam …. exact invers😦

  28. Eu nu prea, as fi vrut eu sa vad totul prin tara, dar cred ca fata de altii care nu stiu decat casa-servici, si uneori munte sau mare (bineinteles in aceleasi locuri mereu), eu am bantuit cu kiki-car-ul tot litoralul (impreuna cu parintii, of course) de la cap la cap, si in fiecare zi faceam plaja in alt oras de pe litoral, apoi ne intorceam in Constanta unde mancam o placinta dobrogeana si la culcarision…. am fost si pe la munte, si prin Braila, Buzau, Sarata Monteoru, Ploiesti, Pitesti, Arad, Bistrita, Galati, Baia Mare, etc etc etc. Ce mi-a scapat pana acu’ au fost manastirile din Moldova, dar promit, onorata instanta, ca la vara, cu voia lui Dumnezeu, sa ma straduiesc sa ajung si acolo. Mama si tata au fost si pe Baile Herculane cand eram eu mica, dar eu a trebuit sa astept cumintica acasa…🙂

  29. Nu pot sa spun ca nu ai haladuit prin tara … mai ptin daca intindeau prastia si ai fi ajuns si pe la unguri 🙂

  30. Vedeti voi, cred ca mama m-a facut curioasa de mica, nu-mi scapa nimic, si poate si din cauza ca Dr. Weather adauga uneori subiecte fara ca eu sa vad, dar dau de ele cautand dupa altceva, am nimerit si „acolo”. Si m-am bucurat ca un copil, si datorita lor, am mai descoperit un site cu informatii interesante (e o „bloggerita” Cristina care adauga uneori mai multe pe zi (articole de prin web care prezinta importanta, ca de exemplu despre daci). Vedeti voi, eu n-am pe nimeni la tara, parintii tatalui meu si-au luat copiii in timpul foametei din Baragan si au plecat la Bucuresti sa lucreze la uzina. Banuiesc ca s-au certat cu familia sa le dea bani, si de aceea n-am ajuns niciodata pe acolo… Mama s-a refugiat cu ai ei din Balti, in anii ’40 si de frica deportarii in Siberia s-au ascuns prin zona ta, Dr. Weather, si au ajuns pana la Curtici, de unde s-au mutat la Arad (pentru o vreme). Am avut bucuria cand eram copil sa haladuiesc cu ai mei pe la padurea Pasarea (intre Bucuresti si Branesti) pur si simplu la cules de flori de camp si ascultat linistea padurii. Acum astept si eu primavara, desi e gerulet, o simt in aer, desi ar trebui sa mai treaca 2 luni calendaristice, nici anotimpurile nu mai sunt cum erau. Parca vad ca in 2 saptamani vom avea din nou +8 grade Celsius🙂
    O zi placuta tuturor !

  31. da, e bine uneori sa mai iesi din priza. Pentru ca viata trece fara sa iti dai seama iar cind realizezi ce e de fapt important in ea e uneori prea tirziu ca sa mai faci macar compromisuri … Ca uneori ne agitam toata viata sa cistigam atit cit sa traim o secunda de fericire, cind de fapt fericirea e uneori unde nu ne asteptam. Si e aproape gratis.

  32. Nu, nu e ursulet😀 desi sa iti spun un secret: Cu acea poteca incepe urcusul unui deal , nu mare, cred ca de vreo 1-200 m delusor de pe care am facut ultima poza (cea cu coborind). Undeva prin acel loc unde am facut fotografia „de sus” am filmat acum vreo 2 ani doua ….caprioare

  33. Am ajuns si eu aici si recunosc ca e intr-adevar un loc unde sa-ti incarci bateriile. Nu mi-a placut niciodata vecinatatea unor munti prea inalti – cand e vremea noroasa (si cine n-a prins ploaie la munte nu prea stie) totul e cenusiu, trec valatuci de nori aproape de tine, iar muntele parca se pravale amenintator la vale … muntii astia sunt exact cum trebuie.
    O intrebare: pe potecuta e vreun ursulet cumva? (aproape in mijlocul fotografiei). Asa pare.

  34. „Bucurestiul”, nu „Bucuresti-ul”! Oufff, nu suport greselile de ortografie si uite cum ajung sa le fac! Ritmul citadin, ce vrei?!

  35. Ce realitate frumoasa si cat de frumos si cat de simplu ai surprins-o!
    M-ai facut sa ma gandesc la vacanta, la o gura de aer curat, la verde, la flori, la mirosul acela de pamant. Si m-ai convins ca in vara 2010 sa petrec cel putin o saptamana la tara, departe de civilizatie!!! Este prima data cand ma gandesc la alegerile pe care le-am facut in timp. Deja visez! Sper sa nu visez toata ziua!
    Pacat ca abia acum descopar si eu aceste post-uri. Ametita ce sunt , nu prea ma descurc in blogul asta frunzos! Sau poate mi-am poluat in asa hal creierasul in Bucuresti-ul asta, incat nu mai procesez in parametri normali!

  36. Nici eu nu sint nascut acolo.De acolo sint bunicii mei din partea mamei.De fapt au fost.E locul unde ,ca sa folosesc o expresie la moda , „ma incarc cu energie”.Aici uit de tot si de toate.Din pacate mai uit si de blog ca iata e o luna de cind sint in concediu si nu am mai bloguit nimic,doar mai raspund din cind in cind.Cit despre poze cu satul,nu am prea facut,doar prin preajma „conacului” meu,simple peisaje care mie desigur imi plac la nebunie pentru ca sint un pic „ale mele” dar nu cred sa aibe ceva deosebit fata de alte peisaje…

  37. laudabila punerea pe net a imaginilor cu com bautar eu nu sunt nascuta aici pe aceste meleaguri binecuvantate dar iubesc aceste locuri pote mai mult decat cele natale
    asteptam mai multe

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: