True lies

Cam putine bloguri scrise de doctori….gasesc blogul unui coleg(de meserie) Iulianmd,in care scrie despre apendicectomia laparoscopica. Trebuie sa recunosc ca ai nevoie de ceva tupeu sa fii in anul I la medicina si sa incepi sa scrii despre chirurgia laparoscopica.Daca isi va pastra acest tupeu (pozitiv desigur) sint convins ca va ajunge chirurg….
Dar ce legatura are asta cu titlul zilei….imi aminteste de o intimplare savuroasa si cu semnificatii. Fiica unuia dintre angajatii spitalului la care lucrez acum suferea de citeva luni de o colica abdominala nespecifica.Mai exact toate analizele si explorarile dau rezultate normale iar fata avea perioade in care se tavalea pe jos de durere si varsa intr-o veselie. Internata la chirurgie are sansa sau nesansa de a ii iesi la una din analizele de rutina o cresetere usoara a leucocitelor sangvine.Motiv pentru care chirurgul decide sa o opereze pentru a ii scoate apendicul. Dupa citeva zile tatal feteii ma abordeaza foarte fericit, spunindu-mi ca fiica lui se simte acum excelent, nu mai are nici o problema, iar la operatie i s-a scos un apendic „uite atita de lung” expresie urmata de o gesticulatie de pescar ce sugera un apendic de vreo 20 cm (normal are vreo 3-4 cm).Il abordez pe chirugul –erou care mi-e si amic:acesta desigur printre zimbete ironice imi spune ca da, a deschis-o pe fata dar inauntru nu a gasit nimic anormal,nici macar apendicul,pe care l-a scos mai mult din ratiuni de etica medicala. Oricum de atunci fata nu a mai avut probleme…
Am vorbit adineauri de etica apendicectomiei…desigur sint multe operatii pentru apendicita care gasesc un organ apendicular indemn(adica fara modificari…pe scurt nu e apendicita).Chirurgul are in acest caz de ales intre atitudinea colegului meu (variata adoptata in 99% din cazuri) sau a spune direct dupa operatie ca a fost o eroare si apendicul nu a fost bolnav,nefiind necesara scoaterea lui.Din pacate exista si o a treia cale,cea imorala,in care chirurgul NU scoate apendicul dar spune pacientului ca i l-a scos.Problema va apare atunci cind pacientul chiar va face apendicita,el fiind convins ca nu mai are apendic,cicatricea postoperatorie certificind aceasta. Pacientul va astepta in acest caz pina ce ii va perfora apendicul, peritonita rezultata impunind oricum operatia. Am intilnit doua asemenea cazuri.

18 Răspunsuri

  1. Exact.E foarte potrivit,daca „pacientii” o cer…de ce sa-i refuzati?Dupa aia vor spune ca nu va pasa,ca nu va faceti meseria,ca nu v-a mituit destul,etc.etc.Mai ales ca ei si…cunosc,adica se mai simt si bine dupa asa zisul tratament.Pentru ei isi face efectul…Eu cred ca e ceva legat de nebunie mai mult decat de prostie in cazul lor,bineinteles.Inca de cand eram copil nu i-am inteles si nici acum(la maturitate)nu ii inteleg absolut deloc!Poate vreun psihiatru ar putea-o face…

  2. Nu, nu deranjeaza ….😉
    Adevarul e ca si eu , aici unde lucrez, folosesc serul (sau glucoza 5) de ulte ori cu efecte miraculoase

  3. Sper sa nu deranjez ca scriu aici,dar cunosc foarte multe cazuri legate de…fenomenul placebo.Dupa cum am mai scris,mama mea a fost sora medicala,undeva la tara,nu prea departe de oras.Pentru noi nu prea mai avea(saraca de ea si saracii de noi)timp.Dar asta nu inseamna ca ne-a neglijat.NU!.Am crescut mai mult cu dadace(acum bone,ei na!?)O vedeam foarte rar;cand nu era la cabinet era pe teren.Cand era acasa…In fiecare noapte/zi batea cate unul/una in poarta;ba cu toporu’n cap,sau beat manga,una batuta de barbat,alta care nastea,sau cu plodu’n brate cu temperatura mare,etc.Odata a venit unu’ disperat cu nevasta-sa(care,bineinteles isi dadea ochii peste cap asa…de aiurea)pe brate,mama i-a facut un simplu ser fiziologic si draguta si-a revenit in mod instant…si exemplele ar continua.Vazand atatea cazuri de prostie omeneasca,spre dezamagirea parintilor nostri,nici unul din fratii/surori nu am imbratisat aceasta meserie.Fugi tare!!!asta ne trecea prin gand,desi am facut toti facultate,am invatat foarte bine,dar in domeniul asta…chiar daca ai mintea brici si nervii de otel,trebuie sa ai intr-adevar si talent.

  4. dar ar fi putut da imi vada la ecograf ditamai chisturile din cauza carora aveam dureri..😕

  5. Apendicita nu se vede la ecografia obisnuita. E drept insa ca leucocitele normale faceau improbabila o apendicita, incit meritai macar sa te tina 1-2 zile sub observatie s iabia dupa aceea sa te taie

  6. si eu am fost operata de apendicita, desi eu aveam chisturi pe ovarul drept si pe trompa uterina. aveam dureri in partea dreapta, doar atat. nu aveam simptome tipice de apendicita. iar doctorii au spus „o operam pt orice eventualitate” :p
    nu am inteles cum la ecograf nu au vazut nimic plus ca leucocitele imi erau normale..

  7. Ce e mai rau e ca puroiul putea sa invadeze tot abdomenul si sa faci peritonita

  8. eu am fost operata de apendicita si am cerut sa vad apendicul in timpul operatiei pentru k mi-au facut rahia si cand mi-au arata apendiculul acesta era ca un cartof mai mare si era f umflat si pe el atarnau niste pungi mari cu grasime am zis eu ,dar dr mia zis k nu e grasime ci ca e puroi si pentru k am avut asta mia refacut si legaturile la fiere din cauza k am fost operata prea tarziu si ca puroiul se ducea spre fiere ! asa k nu e de joaca deloc !

  9. Merci de aprecieri😀
    Cit despre patania fratelui tau .. no comment

  10. fratele meu a fost operat in austria,de fapt el era in concediu acolo in 2004 a fost operat de apendicita,dar avand cicatricea de operatie de apendicita(adica in 1993 a fost operat de apendicita as putea spune in ghilimele caci apendicul nu i-a fost scos,in romania desigur!!) iar el le-a spus medicilor ca i-a fost scos apendicul fiind absolut sigur de asta.cand colo el a facut peritonita si practic medecii din viena i-au salvat viata.acum ce sa spun sa fi acuzat pe doctorii din tara de malpraxis?! a avut zile de la dumnezeu. Felicitari stimate doctor pentru aceste articole atat de binevenite.Lavinia- suceava

  11. Sa-ti spun o chestie … rezidentii (chirurgii incepatori din spitalele mari) nu prea opereaza altceva in afara de apendicite.Nu ii lasa sefii. Asa ca uneori forteaza nota pentru a nu sta pe bara. E drept ca uneori in apendicita durerea merge pe picior in jos,dar debutul ei e totusi la nivelul abdomenului. Acu , intr-adevar,bine ca ai scapat de el . Si in plus ai facut fericit un rezident😉

  12. Eu nici in ziua de azi nu stiu dc am avut apendicita sau nu. As inclina sa spun ca nu, cred insa ca numai chirurgul care m-a operat stie….

    Eram studenta in anul III si aveam o pereche noua de pantofi. Pe cat de frumosi pe atat de incomozi. Pantofi care dimineata mi-au facut o rana ingrozitoare la calcai si cum in ziua respectiva aveam cursuri pana seara am umblat, evident, incaltata cu ei.

    Seara abia am ajuns acasa schiopatand (din nou evident, era vorba de piciorul drept). Rana imi pulsa si ma durea ingrozitor. A doua zi am inceput sa fac teperatura, m-am intors de la cursuri pe jumatate moarta, piciorul ma durea pana sus, febra a urcat la 40 de grade, am ramas in pat doborata de febra si cu piciorul durandu-ma ingrozitor iar in seara zilei urmatoare gazda m-a luat de o aripa si m-a dus la urgenta.

    Leucocitele erau foarte crescute m-au intrebat ce ma doare, le-am spus desigur piciorul, care picior, dreptul, tac pac m-au internat si in aceeasi noapte m-au operat cu rahianestezie.

    Sunt insa sigura ca am ramas fara apendice fiindca chirurgul a insistat sa imi arate „obiectul muncii” pe care il scosese din abdomenul meu, lucru pe care l-am refuzat.

    Tot atunci pe masa am avut o cadere de nu stiu ce, daca o fi fost cadere, mi-am pierdut cateva clipe cunostinta, chiar in timp ce ma inchideau, per total a fost absolut ingrozitoare experienta, mai ales faptul ca inainte de operatie o asistenta sau ce-o fi fost mi-a taiat pe viu rcu o forfecuta curbata rana de la picior. Nici cand am nascut nu am avut parte de dureri mai crunte ca atunci.

    Oricum nu pot sa nu ma gandesc daca nu cumva apendicele meu era ok si am fost taiata numai din pricina unei nenorocite de infectii de la un pantof.

    Da, asa e, nu mai conteaza, bine ca am scapat de el🙂

  13. Operatie reusita!Pacient decedat! In cazul de fata un pic de placebo..dar in fine!Pacat ca nu functioneaza in toate cazurile, poate la cei sau mai degraba la cele care sufera de ipohondrie …sau o fi autosugestie..cine stie?

  14. Da,asa e ideal.Din pacate sint destule cazuri in care practica e departe de teorie.

  15. am citit undeva o chestie…foarte interesanta, cand se intervine chirurgical pt o apendicita acuta…care se dovedeste falsa….chirurgul este obligat sa exploreze suplimentar intreaga cavitatea abdominala…sau atat cat este posibil cel putin trebuie cautat un eventual div Meckel(apendicita pe stanga). daca nu se descopera nimic…lasa apendicul nevinovat pe loc si inchide abd….aici intervine chestia interesanta…era vorba de incizia increzutului….adica lasa un semn pe care il vor observa alti chirurgi ce vor sti ca pacientul nu este apendicectomizat. Multi chirurgi…opereaza la apendici nevinovati…de… painea chirurgului

  16. am scris si eu un articol despre placebo.. relativ scurt, data fiind vastitatea fenomenului

  17. Cite nu as putea sa-ti spun depre autosugestie,placebo samd…Am sa scriu cindva despre bolile pe care le tratez cu ser fiziologic injectabil cu mult succes.Inclusiv crize de astm bronsic

  18. un astfel de medic, care desi a taiat pacientul, dar nu scoate apendicele, imi permit sa-l declar incompetent.. si total lipsit de etica.. in tot ce am citit… apendicele e scos numai daca s-a intrat in zona respectiva.. nu ca ar avea vreo afectiune.. in chirurgie exploratorie.. daca nu s-a gasit nimic, apendicele este indepartat.. si asta e doar un exemplu.. ma indoiesc ca in afara Romaniei, cineva lasa apendicele in om, pt ca nu e inflamat, coase la loc, si mai are tupeul sa spuna ca l-a scos… cred ca se califica drept mal praxis..
    cat despre simptomele „fantoma”, care pacientul le-a avut inaintea operatiei… mintea are o influenta extraordinara asupra corpului pe care-l ocupa.. inca nu vrem sa acceptam aceasta idee.. e mai simplu sa dam vina pe corp si pe chimicalele si reactiile lui decat sa ne asumam responsabilitatea unei boli. probabil pacienta era ferm convinsa ca are apendicita. am citit despre operatii de angina pectorala… l-a un moment dat, un chirurg, s-a gandit sa nu faca decat sa taie si sa coasa la loc, si sa spuna pacientului ca a facut operatia ca la carte.. nu e etic.. insa rezultatele au fost extraordinare.. pacientul respectiv se comporta ca si cum s-ar fi taiat cele necesare din el, si angina pectorala disparuse. daca putem controla, la nivel inconstient, angina pectorala.. la fel de bine, insistand pe o idee… putem induce in inconstient o boala.. sau cel putin simptomele ei.. o sa incerc sa scriu un articol pe tema asta.. dar e prea putina lume care accepta teoriile de genul asta.. numai pt pur si simplul fapt ca se bat cap in cap cu medicina de azi.. cu legile fizicii cunoscute.. si cu etica vietii..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: