La rascruce de drumuri…

Am lucrat citiva ani in sectia de urgenta a unui spital universitar.Desi am fost direct implicat,incerc sa relatez acum cele traite cit pot de impersonal…
Asadar pacientul ajunge in Urgenta….de cele mai multe ori vine singur,uneori adus de ambulanta sau apartinatori.Sa vedem care sint situatiile cele mai des intilnite:
0. Am inceput cu „zero”pentru ca includ aici cazurile numite in jargon urgentistic „urgente zero”.Sint accidentele,comele,stopurile cardio-respiratorii,asadar situatii clare pentru managerizarea carora exista protocoale exacte si care ramin in urgenta pina ce sint stabilizate hemodinamic (adica le bate inima cit de cit si respira mai mult sau mai putin artificial) dupa care sint trimise pe sectia de reanimare sau direct in sala de operatie.Sau la morga,daca….
1. Celelalte cazuri intra in lantul de rutina al investigatiilor de urgenta care au ca scop stabilirea unui diagnostic orientativ.Asadar se efectueaza o radiografie,o electrocardiograma, se fac analizele de baza…astea in paralel cu un examen clinic mai mult sau mai putin complet,tintit de obicei pe suferinta pacientului.Uneori in functie de gradul de suferinta al pacientului,dar si de stocul de medicamente al sectiei sau de „disponibilitatea”pacientului se efectueaza un tratament simptomatic (adica i se calmeaza durerea )
Intre timp dupa obtinerea rezultatelor acestor examinari se poate pune un diagnostic „in mare”.La acest punct includ cazurile cu un diagnostic clar ce impune o atitudine de urgenta : sindrom coronarian acut (preinfarct sau infarct) ocluzie intestinala(incurcatura de mate) accident vascular cerebral(paralizie) ulcer perforat , insuficienta renala sau alte situatii care de asemenea beneficiaza de protocoale terapeutice clare
2. Problemele incep daca in urma acestor analize apar doua sau,mai rau,trei posibile diagnostice. Pentru ca pacientul trebuie internat pe o sectie. Si sa nu va imaginati ca se bat doctorii care sa-l interneze pe pacient….Sa iau un exemplu un pacient diabetic care nu a respectat tratamentul si are o necroza la picior, adica gangrena diabetica ce impune amputatea piciorului.Analizele au descoperit si o glicemie crescuta de…sa zicem…4-500..In acest moment medicul din urgenta solicita un consult din partea specialistului respectiv.Diabetologul va recomanda internarea pacientului pe sectia de chirurgie,intrucit din punctul lui de vedere gangrena e cea care trebuie rezolvata de urgenta. Chirurgul dimpotriva considera ca gangrena e de cel putin citeva saptamini si oricum nu il poate opera pe bolnav pina nu se normalizeaza glicemia.Si incepe meciul intre cei doi specialisti, cistigatorul fiind cel care SCAPA de bolnav,perdantul(de cele mai multe ori cel mai mic in grad,rezident de obicei,dar si cu debitul verbal mai redus) fiind nevoit sa ia pacientul pe sectie,unde nu dupa mult timp va fi nevoit sa suporte criticile sefului sau. De ce? Simplu:sa zicem ca pacientul a ajuns la chirurgie. Nici un chirurg nu se va apuca sa il trateze de diabet, si va fi nevoie ca medicul ce se ocupa de pacient sa mearga cu saru-mina la sectia de diabetologie si sa gaseasca un coleg dispus sa-i intocmeasca o schema terapeutica,eventual sa il si consulte periodic pe pacient.Si va imaginati situatia in care relatiile intre sefii celor doua sectii nu sint tocmai cordiale….Iar aceste situatii de diagnostice multiple sint ale naibii de frecvente.Iar daca sectiile „concurente”se gasesc in spitale diferite aveti substratul renumitelor(in mass-media) cazuri cu pacienti plimbati de la un spital la altul pina ce intra in coma sau mor (incadrindu-se la pct. 0).

4 Răspunsuri

  1. Pt Val
    Si eu imi cer scuze pt intirziere
    Fenobarbitalul, mai ales daca l-ar fi asociat cu vinul,ar fi foacut o combinatie – trotil, precis i-ar fi revenit zimbetul pe buze dar nu din cauza ca s-ar fi facut bine …
    Daca acum nu mai are febra, nu prea se mai justifica tratamentul antibiotic. Cred ca acum starea de rau e data mai degraba de deshidratare si de proasta alimentatie din ultimul timp (asta desigur daca nu e febrila sau nu are alte simptome ) de aceea sfatul meu e ca sa consume cit mai multe sucuri de legume (morcovi) fructe , ceaiuri. Alimente cit mai usoare pina isi revine ( ulcerul e si el o problema aici).

  2. Tot respectul si va felicit pentru ceea ce faceti Domnule Doctor.Va deranjez pentru ca am un mare necaz cu sotia mea.La inceputul lunii decembrie a suferit de viroza ,a facut trat,normal,dupa prescriptia medicala si a ramas cu o temperatura de peste 39*C.In urma tuturor investigatiilor: consultatii,analize de sange,radiografii,tomografii,controale din cap pana in picioare,nu a reiesit de unde aceasta problema.Acum o saptamana a facut un trat de detoxifiere cu produse din plante,asa de capul ei pt ca nu mai crede nici in medicamente,nici in doctori si vineri dimineata i s-a intors viroza respiratorie.am fost iar cu ea la clinica,i s-a prescris augumentin si Vit Cplus Zn.Mai rau,de alaltaieri a inceput sa vomite imediat augumentinul,are ulcer gastro-duodenal si de obicei nu prea mananca.Cu toata groaza pe care o are de doctori,am mers iar si i-a schimbat trat in loc de augumentim i-a dat cefort si algocalmin.Si mai rau,azinoapte i s-a oprit respiratia prin somn,i-a scazut temperatura la 36,2*C, tensiunea 8,2,de obicei are tensiunea 9,e cat o aschiuta are inaltimea de 159cm si 48Kg.Azi iar cu ea la dr. trat cefort 2 i.m + fenobarbital o fiola seara si un pahar cu vin rosu la masa sunt sigur ca saracuta de ea s-ar imbata pe loc pt ca nu obisnuim alcool nici la ocazii in schimb avem alt viciu fumatul,dar la ea nici de asta nu mai poate fi vorba cel putin acum.Sunt foarte ingrijorat ca din firea ei mereu optimista,foarte energica si exuberanta,acum nu mai vrea altceva decat sa doarma,e aproape vanata la fata si nu mai vrea nici sa vorbeasca.Dr. ne-a sfatuit pe langa trat sa o lasam sa doarma cat mai mult sau sa o interneze in spital.Nici nu ma gandesc,pentru ca am facut greseala aceasta in aprilie-mai a intrat in spital cu doua boli si a iesit cu 8…Va rog,poate ma puteti ajuta cu un sfat in ce priveste fenobarbitalul si situatia aceasta care pare fara iesire..Despre vin nu poate fi vorba pt ca oricum nu vrea.Va multumesc si imi cer scuze de un eventual off topic,poate nu am postat unde trebuia,dar este pentru prima data cand apelez prin intermediul internetului intr-o astfel de problema,din disperare si la indemnul unui amic pe care l-ati ajutat foarte mult in urma cu vreo doi ani.

  3. Merci pt aprecieri Livia
    E mult de povestit despre astmul bronsic O boala pe care medicina „oficiala” nu o poate vindeca ci doar ii intirzie evolutia.
    De cele mai multe ori medicamentele folosite in astm creeaza obisnuinta si cu timpul nu isi mai fac efectul. Desigur e usor pt. noi medicii sa spunem pacientilor sa nu abuzeze si sa ia pufurile doar cind nu mai pot … adevarul e ca atunci cind te sufoci si simti ca mori nu prea iti arde sa te gindesti la prudenta pe care o sugereaza dr. E la fel de adevarat ca de multe ori, mai ales in crizele usoare intervine in mare masura autosugestia. Am pacienti cunoscuti astmatici si care vin chiar la 2-3 zile in urgenta ca sa le fac miofilinul si hemisuccinatul …. de fiecare data cind consider ca criza e minora le fac doar ser fiziologic (cum ar veni … apa de ploaie) dar lor le spun ca le fac miofilin. De cele mai multe ori „se incalzesc” si le trece criza.
    DEsigur infectiile agraveaza crizele. O simpla raceala face caile respiratorii mai sensibil inclusiv la alergenii care declanseaza criza.
    Nu stiu daca ai depistat ce anume iti declanseaza crizele. Daca stii cauza e simplu sa iti spun – evit-o. Dar probabil ca nu se cunoaste(cauza) de aceea e greu sa iti dau un sfat pentru a-ti usura viata. Ai observat oare rarirea crizelor cind iesi din poluarea urbana si stai citeva zile la tara? Ai observat ca faci crize mai rare daca stai intr-un loc mai cald si insorit? Sint uneori multe indicii din viata de zi cu zi care sa te indrepte catre o usurare a siituatiei – totul e sa si poti , de pilda, sa te muti la tara daca observi ca aerul de acolo iti usureaza viata …

  4. Buna, in primul rand FELICITARI pentru acest blog! L-am descoperit de curand si l-am mai „pasat” si altor prieteni sa-l citeasca. Studiindu-l, n-am gasit niciun articol despre ASTMUL BRONSIC.
    Iata care e problema mea: de aproape 11 ani am fost diagnosticata cu astm bronsic. Am urmat diverse tratamente (Miofilin, Theo SR, Singulair, Seretide) dar fara prea mari rezultate. De 1 an de zile folosesc VENTOLIN si SYMBICORT. Acum cateva zile am ajuns de urgenta la spital cu masca de oxigen pe fata din cauza ca am exagerat cu pufurile de la Ventolin. Am observat ca, crizele de astm bronsic se accentueaza si pe fondul unei banale raceli.
    CE POT FACE CA SA DUC O VIATA MAI LINISTITA?
    Mentionez ca nu am fumat niciodata.
    Multumesc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: